Romania raiul studentilor la medicina

Cum a ajuns Romania raiul studentilor la medicina din Europa.
În timp ce în Franţa 85% dintre studenţi eşuează la finalul primului an de studii la medicină, Universitatea din Cluj, situată în inima României, îi recrutează cu dosare cu tot. Un motiv suficient de bun pentru ca tot mai mulţi francezi să părăsească Hexagonul, scrie Le Figaro


De acum înainte, un plan B există pentru toţi cei picaţi la examenele de la medicină, scrie publicaţia franceză, indicând drept soluţie salvatoare o universitate din România, cea de la Cluj, unde sute de studenţi francezi sosesc anual pentru a obţine cheia magică cu care pot deschide porţile facultăţilor de medicină, stomatologie sau farmacie. Dacă în urmă cu câţiva ani erau doar doi - trei francezi printre studenţii români, acum sunt 262 care s-au apucat de şcoală la Cluj. Exodul a început în anii 2000 odată cu crearea unei secţii în limba franceză, potrivit articolului publicat în Le Figaro.

Tradiţie în şcolirea studenţilor străini

"La acel moment, mai multe ţări francofone ne-au cerut să formăm studenţi în franceză", explică pentru Le Fiagro rectorul Universităţii de la Cluj, doctorul Constantin Ciuce. "Formarea studenţilor străini pentru noi reprezenta o tradiţie veche de 35 de ani. Şi cum noi dispuneam de infrastructura necesară şi cum numeroşi profesori de la noi erau vorbitori de franceză, a fost o şansă pe care nu am vrut să o ratăm". Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, în 2007, s-a finalizat procedura de recunoaştere a diplomelor româneşti în toate ţările Uniunii.

La Cluj, străinii nu trec prin proba de foc a unui concurs de admitere. Recrutarea candidaţilor se face după proba dosarelor. "Noi selecţionăm tineri extrem de motivaţi care vin din cele mai bune licee, dar care nu au forţa de a fi admişi la concursul de la medicină, în Franţa", recunoaşte Constantin Ciuce, pentru publicaţia franceză.

5.000 euro - taxa universitară, 70% din cursuri - obligatorii

"Suntem judecaţi după notele obţinute la bacalaureat", spune Michel Guigon, student în anul II la stomatologie. Tânărul din Nisa dezvăluie pentru Le Figaro că a lucrat şase ani ca salvator, pompier şi brancardier pentru a-şi putea plăti cursurile. Şi asta pentru că fiecare student străin trebuie să-şi achite taxele universitare, în valoare de 5.000 de euro anual. Pentru francezii admişi la Cluj, primii trei ani de cursuri se derulează în limba lor maternă.

Programa de curs şi sesiunea de examene este aceeaşi ca pentru studenţii români. Începând cu al patrulea an însă, secţiile franceză şi română se reunesc, iar româna devine limba de studiu şi de predare. Prezenţa la cursuri este respectată, "70 % dintre ele fiind obligatorii. Sub acest procent nu ne putem prezenta la examenele de an", explică Michel Guigon. Sistemul nu permite amânarea examenelor de la un an la altul - în primul an de studiu sunt 150, în al doilea - 62, iar în al treilea - 29.

Cariera în Franţa

Pentru cei care ajung la absolvire, obiectivul final îl reprezintă întoarcerea în Franţa pentru a profesa. "Intenţionez să-mi fac stagiatura aici la finalul celui de-al şaselea an, dar cariera mi-o voi continua în spitalele franceze", spune pentru Le Figaro Boutabba Abdelnacer, student în anul V. Alţi studenţi însă preferă să-şi încheie formarea într-o altă ţară a UE, precum Régis Combé, student la farmacie în anul III: "Aş vrea să-mi continui studiile în Belgia, în industrie sau farmacie biologică, înainte de a mă întoarce să profesez în Franţa. Mulţi studenţi la farmacie aleg această cale la finalul celor cinci ani la Cluj".

Ce îi aşteaptă pe aceşti tineri la întoarcerea lor acasă ? "Recunoaşterea cursurilor medicale în UE nu este contestată. Nu avem niciun motiv pentru a crede că aceste diplome ar fi mai puţin bune decât cele obţinute la noi", tranşează problema Cédric Lussiez, de la Federaţia Spitalelor din Franţa. Potrivit direcţiei spitalelor, există o singură condiţie pe care diplomele trebuie să o îndeplinească pentru a fi recunoscute: specialitatea studiată să existe în Franţa. Rectorul universităţii române aşteaptă încă trei sau patru ani înainte de a evalua rezultatele foştilor săi studenţi francezi pe piaţa muncii. Primii francezi licenţiaţi la Cluj au trecut concursul de obţinere a unui post în Hexagon. Şi aşteaptă eliberarea unui post în spitalele pariziene, conchide publicaţia franceză.

Studenţii străini, mulţumiţi că "pun mâna" pe pacienţi

Mihaela este şi ea studentă la Universitatea din Cluj şi a observat că, în ultimii ani, numărul studenţilor străini a început să crească. "Sunt foarte mulţi francezi, nordici, dar şi africani, arabi care învaţă la noi. Ei spun că se simt foarte bine aici pentru că au ocazia să pună mai mult mâna pe pacienţi. În alte ţări este mult mai dificil să ajungi să lucrezi direct cu pacienţii cât timp eşti student", povesteşte Mihaela. O altă constatare este că studenţii străini se integrează foarte bine în Cluj.

"Nu există bisericuţe între studenţii străini. Devin prieteni cu toată lumea şi sunt foarte bine primiţi. Se înţeleg bine între ei şi românii, şi francezii, şi suedezii, şi arabii. Doar că pe ei nu-i vezi la cozi la cantină, preţurile din România le permit să o ducă destul de bine la noi", mai spune Mihaela. Anul trecut, în România erau înscrişi 14.600 de studenţi străini, reprezentând 2,4% din totalul studenţilor înscrişi în învăţământul superior de stat şi privat.