Hepatita Virala

Afectiunile ficatului: Hepatita Virala. In fiecare an trebuie sa ne monitorizam sanatatea ficatului, deoarece leziunile la acest nivel pot fi ireversibile. Desi ficatul este singurul organ capabil de regenerare (celulele bolnave sunt inlocuite cu altele noi), el este supus unor agresiuni infectioase (hepatite virale A, B, C, D, E) sau neinfectioase (hepatitele cauzate de alcool, medicamente, obezitate) ducand la boli grave ale ficatului (hepatitele, ciroza, litiaza biliara, cancerul hepatic, Maladia lui Wilson etc).

Hepatitele Virale reprezinta un grup de afectiuni caracterizate prin alterarea functiei hepatice ca urmare a multiplicarii unor virusuri in celulele acestuia. Afectarea hepatica este initial acuta (primele 6 luni de la infectare), majoritatea virusurilor hepatice persistand ulterior in organism si modificand progresiv si variabil arhitectura si functionalitatea ficatului pana la stadii ireversibile.

Afectiunile hepatice ce evolueaza peste 6 luni de la momentul infectarii se numesc hepatite cronice, iar virusurile ce pot determina aceste boli sunt: VHB in asociere sau nu cu virusul hepatic delta si VHC.

1. Hepatita A - cea mai simpla forma

VHA determina doar hepatita acuta (se vindeca in 2-3 luni). Odata instalat acest tip de hepatita avem protectie imuna pentru tot restul vietii, adica nu vom mai face niciodata boala.

Hepatita acuta A reprezinta o infectie generala a organismului, dar afectarea este predominant hepatica. Romania este zona endemica (frecventa e mare), majoritatea persoanelor contactand la un moment dat in viata (de regula in copilarie) infectia.

Mainile murdare, alimentele si apa contaminate reprezinta principalele surse de infectie.
Nu se transmite prin sange, injectii sau operatii. Virusul se inmulteste in celulele hepatice dar nu le lezeaza astfel ca, dupa eliminarea lui, ficatul nu ramane cu leziuni permanente.

2. Hepatita cronica cu virus B si D - ce complicatii pot sa apara

Hepatita cronica Bderiva din hepatita acuta cu virus B ce persista peste 6 luni. Caile de transmisie cele mai frecvente pentru virusul hepatic B sunt: sangele si produsele de sange infectate, contactul sexual neprotejat cu o persoana infectata si transmiterea de la mama la fat (momentul nasterii este cea mai sigura cale catre infectie).

In mod frecvent, infectia cu virus B se asociaza infectiei cu virus D, uneori si cu virus C sau chiar HIV. Virusul D nu poate duce la o hepatita cronica fara sa existe si infectie cu virus B in acel organism. Prezenta lui se face prin determinarea antigenului VHD in sange.

Dupa un episod de hepatita acuta B, virusul:

1. ramane latent in organism (nu determina simptome clinice iar transaminazele sunt normale) dar se poate transmite, stare denumita purtator cronic inactiv

2. se poate multiplica in special in ficat ducand in timp la leziuni tip hepatita cronica

3. 1/3 din cei infectati cu virusul B vor evolua la stadiul de ciroza si cancer hepatic. 60% din hepatocarcinoame se grefeaza pe ficatul infectat cu virusul B.

Simptomele hepatitei cronice cu virus B

Acestea se instaleaza brusc: oboseala, somnolenta accentuata, jena in dreapta sub coaste, dispepsie, cu obiectivarea clinica a ficatului marit (hepatomegalie). Pentru a beneficia de tratament specific antiviral, singurul in masura sa vindece boala, trebuie determinat nivelul transaminazelor, spectrul complet al antigenelor si anticorpilor, viremia (nivelul AND-ului VHB) si punctia biopsie hepatica pentru decelarea prezentei si severitatii afectarii ficatului.

Asocierea virusului B cu D determina forme grave de hepatita, frecvent cu dezvoltarea insuficientei hepatice.

Atentie! Pacientii cirotici fara virusuri sau cu virus C trebuie sa se vaccineze contra virusului B, orice agresiune in plus a ficatului ducand la evolutie mai accelerata spre complicatii majore (hemoragie digestiva, cancer).

3. Hepatita cronica cu virus C - cea mai frecventa forma de hepatita cronica

Hepatita cronica apare atunci cand virusul este prezent in sange timp de 6 luni de la infectia acuta, chiar daca transaminazele sunt normale si nu exista modificari microscopice hepatice. Infectia cu virusul hepatic C este cea mai frecventa infectie transmisa pe cale injectabila.

Frecventa infectiei VHC este foarte mare, determinand peste 20% din hepatitele acute, 70% din hepatitele cronice, 40% din cirozele hepatice, 60% din cancerele hepatice si 50% din indicatiile de transplant hepatic. In Romania frecventa diagnosticului hepatitei cronice C este in continua crestere (in mare parte din cauza conditiilor sanitare precare de dinainte de 1989) reprezentand peste 60 % din hepatitele cronice si ciroze si, din nefericire, tipul de virus este destul de rezistent la tratament.

Factorii de risc pentru infectia cu acest virus sunt reprezentati de:

Contactul intravenos cu ac de seringa infectat, transfuzii cu sange infectat, droguri administrate intravenos cu ac de seringa infectat

Mama infectata ce transmite noului-nascut virusul

Efectuarea de hemodializa (pacientii cu insuficienta renala cronica in stadiu terminal)

Contactul sexual cu o persoana infectata - parteneri multipli

Majoritatea infectiilor acute cu virusul hepatitei C progreseaza la hepatita cronica, ulterior la ciroza hepatica si chiar la cancer hepatic, mai ales daca virusului i se adauga si alti factori ce agresioneaza ficatul: alcoolul, infectia cu virusul hepatic B sau persoana are o imunitate mai slaba prin alte boli severe.

Hepatita cronica nu determina mult timp nici un simptom. In momentul in care leziunile hepatice sunt destul de severe, apare oboseala, jena sub coaste in dreapta, dispepsia sau eruptii cutanate.

Atentie! Chiar daca o buna perioada de timp nu determina simptome, hepatita cronica cu virus C trebuie tratata cu maxima seriozitate din pricina rezistentei la tratament si a evolutiei la boli grave (ciroza si cancer hepatic).

Tara noastra, printre campionii la numarul de cazuri de hepatita

"Infectia cronica cu virusul hepatitei B si C reprezinta o problema de sanatate publica in intreaga lume, frecventa reala a acestor infectii hepatice fiind mult mai mare decat varful icebergului cunoscut. Desi cele 2 virusuri sunt diferite ca mod de actiune si tratament, ambele duc la dezvoltarea bolilor hepatice cronice (hepatite cronice) cu progresia acestora rapida, in lipsa tratamentului, spre ciroza hepatica si cu cresterea riscului de grefare a unui cancer hepatic (hepatocarcinom) fie pe hepatita cronica, fie pe ciroza." afirma dr. Dana Bucur, medic specialist gastroenterologie.

Conform unui articol publicat de European Centre for Disease Control and Prevention (ECDC), Stockholm, Suedia, Romania ocupa locurile fruntase in Europa privind incidenta acestor afectiuni cu peste 6% din populatia activa.