Giardia

Giardia (lambiaza sau giardioza) este o boală intestinală cauzată de infecţia cu parazitul Giardia lamblia (Giardia intestinalis sau Giardia duodenalis). Este una dintre cauzele frecvente de diaree acută sau cronică (care durează mai mult de o săptămână) întâlnită atât la adulţi, cât şi la copii, transmisă pe cale digestivă, prin consum de apă sau alimente contaminate. Diareea poate fi însoţită de dureri abdominale, balonare, greţuri, vărsături, lipsa poftei de mâncare.

Când apar aceste simptome se recomandă efectuarea mai multor examene coproparazitologice, deoarece printr-o singură examinare s-ar putea să nu se depisteze parazitul giardiei. Pentru a se declanşa boala sunt necesare aproximativ 10 chisturi de giardia. Acestea, odată pătrunse în organism, ajung în stomac, unde sucurile gastrice dizolvă peretele lor, eliberând paraziţii, care se înmulţesc foarte repede.

Corpul uman este singura gazdă şi singurul rezervor al giardiei. Parazitul giardiei se găseşte sub două forme: una în duoden şi cealaltă care se formează prin “învelirea” primei forme, formând un chist, astfel încât capătă o rezistenţă mai mare în mediul extern, putând supravieţui chiar şi câteva săptămâni. Omul se infestează ingerând chisturi de Giardia Lamblia care, în momentul în care ajung în intestin, se transformă în Giardia, dezvoltându-se şi având drept rezultat tulburarea absorbţiei intestinale, manifestată prin diaree. Acolo unde giardiile se lipesc de intestin este afectată şi mucoasa intestinală. Există însă şi cazuri în care boala poate trece neobservată.

Toate persoanele, indiferent de vârstă sau sex, pot fi contaminate cu parazitul giardiei. Din momentul pătrunderii virusului în organism şi până la apariţia primelor simptome durează aproximativ 2 săptămâni. Tratamentul giardiei constă în administrarea de substanţe antiparazitare, în funcţie de vârstă şi de greutatea corporală. Este recomandată administrarea tratamentului tuturor membrilor familiei, din cauza riscului de reinfestare. De asemenea,trebuie ţinut cont că giardia se dezvoltă foarte bine în apă şi nici măcar fierberea nu reuşeste să omoare parazitul (chistul).