Boala Parkinson

Boala Parkinson face victime tot mai tinere

Maladia este depistată din ce în ce mai devreme, chiar de la 40 de ani. Anual, în lume apar între cinci şi 20 de noi cazuri la 100.000 de locuitori, atrag atenţia specialiștii de Ziua Mondială a maladiei Parkinson, care este marcată mâine.
Boala Parkinson afectează cel puţin 120 din 100.000 de persoane. Bărbaţii sunt mai predispuşi decât femeile la această maladie, statisticile arătând un raport de 1,5 bărbaţi la o femeie. Fiind de natură degenerativă, incidenţa acestei boli creşte odată cu înaintarea în vârstă.

Astfel, unu la sută din populaţia de peste 65 de ani şi doi-trei la sută din populaţia de peste 80 de ani este diagnosticată cu Parkinson, explică doctorul Gabriel Boeru, medic primar neurolog, şeful Secţiei de Neurologie din cadrul Spitalului Militar Central din Bucureşti.

Bolnavii trăiesc cu până la 10 ani mai puţin

Speranţa de viaţă a acestor bolnavi este redusă cu patru până la 10 ani, în funcţie de vârsta la care debutează afecţiunea.

Tratamentul adecvat, monitorizarea atentă, curele de fiziokinetoterapie şi păstrarea activităţii profesionale cât mai mult timp posibil contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii bolnavilor de Parkinson.

„În ceea ce priveşte tratamentul, deoarece boala apare în urma scăderii cantităţii unei anumite substanţe din corp (mai ales la nivel cerebral), el vizează introducerea în organism pe cale orală a acestei substanţe (preparate ce conţin L-dopa) sau a altora, cu efecte asemănătoare.

Este vorba despre un tratament de substituţie permanent, şi nu despre unul curativ“, afirmă doctorul Gabriel Boeru.

Bolnavii pot fi diagnosticaţi şi pot primi un tratament corect în centrele specializate în tulburările de mişcare (din care face parte şi maladia Pakinson).

În aceste instituţii, pacienţii sunt urmăriţi şi pot face intervenţii specifice, precum stimularea cerebrală profundă, subliniază profesorul Ovidiu Băjenaru, şeful Clinicii de Neurologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti (SUUB).

Astfel de centre există în Bucureşti (în cadrul Clinicii de Neurologie SUUB), în Iaşi şi în Târgu Mureş (în clinicile de neurologie din cadrul instituţiilor de recuperare).

Dispozitive similare cu cele cardiace

În cazurile severe de Parkinson (când afecţiunea are vechime şi când este nevoie de doze mari de medicamente), bolnavii necesită intervenţie chirurgicală.

„Intervenţiile pot fi distructive, prin inactivarea unor structuri cerebrale, cu scopul ameliorării simptomatologiei, sau pot consta în implantarea intracerebrală a unor dispozitive electronice, similare celor de stimulare cardiacă, realizându-se în acest sens stimulare cerebrală profundă (DBS)”, spune medicul Gabriel Boeru.

Specialiştii atrag însă atenţia că operaţia nu are rol curativ. Tratamentul medicamentos trebuie urmat şi după aceste intervenţii, scopul acestora fiind de reducere a dozelor de medicamente.

Specialiştii sunt pe punctul de dezvolta un tratament pe bază de celule stem, care se vor implanta la nivel cerebral. Tratamentul este însă la nivel de cercetare şi va fi nevoie de studii ample, care să certifice eficienţa acestei metode, adaugă specialistul.

Semnele bolii

Simptomele bolii Parkinson sunt tremurul de repaus, care apare atunci când persoana în cauză nu desfăşoară o activitate, rigiditatea musculară, dificultăţile în executarea mişcărilor de fineţe, cu apariţia tulburărilor de scris şi de vorbit și cu modificarea expresivităţii feţei.

Unele forme de Parkinson nu prezintă tremur, de aceea doar medicul neurolog, în urma examinării clinice, poate pune diagnosticul.